Sustenabilitatea reprezinta o prioritate in ultimii ani, din ce in ce mai multe persoane fiind interesate de protejarea mediului inconjurator. Din fericire, toti oamenii se pot implica in sustenabilitate, prin utilizarea economica a resurselor naturale de care dispun, astfel incat generatiile viitoare sa fie protejate o data cu mediul inconjurator.
Afla in continuarea acestui articol cat de folositoare poate fi compostarea atat pentru tine, cat si pentru mediul inconjurator si pentru resursele naturale ale generatiilor viitoare.
Ce este compostul?
Compostul reprezinta un ingrasamant natural, obtinut din descompunerea de materii organice, precum resturi vegetale si alimentare. Gradinarii apeleaza la compostare de sute de ani, pentru a le oferi plantelor un fertilizator natural, bogat in nutrientii de care acestea au nevoie pentru a creste.
Beneficii compost
Beneficiile compostului sunt importante atat pentru agricultura, cat si pentru protejarea mediului. Printre cele mai importante beneficii ale compostului putem enumera:
- Hraneste solul cu nutrienti importanti cresterii plantelor
Compostul este o sursa bogata de nutrienti necesari plantelor pentru a se dezvolta, precum fosforul, iodul, fierul, magneziul, azotul, zincul si potasiu. Bogatia de nutrienti din compost este influentata de diversitatea ingredientelor utilizate la compostare. Astfel, daca iti doresti o sursa bogata de substante nutritive pentru plantele cultivate in propria gradina, adauga materii organice cat mai variate, precum resturi de legume, frunze, crengi de copaci si iarba, care sa le ofere plantelor tale toate mineralele necesare cresterii sanatoase.
- Incurajeaza agricultura sustenabila
Aproximativ 50% dintre deseurile pe care le producem sunt alcatuite din resturi alimentare si vegetale care pot fi compostate. Data fiind continua crestere a risipei alimentare, compostarea reprezinta o modalitate eficienta de economisire a resurselor. Astfel, resturile organice pe care nu le utilizezi se pot intoarce in natura, pentru a deveni hrana pentru plantele cultivate. Acest circuit iti permite sa practici o agricultura sustenabila, care contribuie la protejarea resurselor naturale pentru generatiile viitoare.
- Elimina nevoia de ingrasaminte chimice
Utilizarea ingrasamintelor chimice este daunatoare mediului, dar si calitatii fructelor si legumelor recoltate. Prin compostarea resturilor vegetale furnizezi plantelor substantele nutritive de care acestea au nevoie pentru a creste si pentru a obtine o recolta bogata, fara sa mai fie necesara utilizarea ingrasamintelor chimice.
- Recolta sanatoasa, lipsita de substante chimice
Utilizarea ingrasamintelor chimice are efecte negative asupra mediului, dar si asupra calitatilor nutritionale ale fructelor si legumelor. Astfel, pesticidele din ingrasamintele chimice, desi ajuta plantele sa creasca mai repede, reprezinta un pericol pentru sanatatea organismului. Printre cele mai nocive componente ale fertilizatorilor chimici se numara cadmiul, un metal greu care creste riscul de instalare a cancerului.
Compostul ofera un fertilizant natural, care nu influenteaza caracteristicile fructelor si legumelor, astfel ca tu te vei putea bucura de recolte sanatoase.
- Furnizeaza plantelor cantitatea necesara de nutrienti, in functie de nevoile acestora
Ingrasamantul natural obtinut prin descompunerea materiilor organice ofera plantelor nutrientii de care au nevoie, dar in cantitatea care le este necesara. Prin urmare, in lunile de primavara, atunci cand vremea este mai rece, sunt eliberate cantitati mai mici de nutrienti din compost, care raspund nevoilor reduse ale plantelor, aflate la inceputul perioadei lor de crestere.
In perioada verii, atunci cand temperaturile sunt mai ridicate, iar plantele au un ritm de crestere accelerat, microorganismele din compost elibereaza mai multi nutrienti.
- Contribuie la aerarea solului
Aerarea solului este importanta pentru dezvoltarea radacinilor. Din fericire, ingrasamantul organic formeaza bulgari mici impreuna cu particulele din sol, ce ajuta la retinerea apei, pe care o elibereaza treptat plantelor. Totodata, bulgarii formati cu ajutorul compostului alcatuiesc pungi de aer la radacinile plantelor, care imbunatatesc procesul de dezvoltare al radacinilor.
- Mareste capacitatea solului de a retine apa
Capacitatea solului de a retine apa este importanta pentru cresterea plantelor. Atunci cand utilizezi un fertilizator natural imbunatatesti puterea solului de a retine apa, deoarce compostul poate sa retina de 200 de ori mai multa apa fata de propria greutate. Tocmai de aceea utilizarea lui va reduce nevoia de irigare.
- Inhiba activitatea agentilor patogeni din sol
In sol se pot dezvolta agenti patogeni care sa afecteze plantele, dar un fertilizator organic contine componente care contribuie la inhibarea acestora. Astfel, plantele vor creste mai viguroase si mai rezistente la boli si la daunatori.
Cum se face compostul?
Compostul se poate face prin compostare la rece sau prin compostare la cald.
- Compostarea la rece (anaeroba)
Aceasta metoda de compostare dureaza intre 6 luni si un an, constand in alternarea unui strat de materie bogata in carbon cu unul bogat in continutul de azot. Resturile organice rezultate din taierea pomilor se asaza in straturi cu o inaltime de 15-20 de centimetri fiecare. Dupa asezarea fiecarui strat, acesta se poate uda cu ceaiuri din plante precum urzica sau tataneasa, care accelereaza descompunerea.
Materialele bogate in azot care se pot composta sunt cele umede, bogate in apa, precum resturile de legume, frunzele verzi, florile, boabele si zatul de cafea, painea, algele marine, cojile de oua, iarba sau gunoiul obtinut de la pasari si de la animale. Materialele cu un continut ridicat in carbon sunt cele uscate, precum ramurile ramase de la copaci dupa curatarea acestora, aschiile de lemn, rumegusul, frunzele uscate, paiele, fanul, cartoanele netiparite, stiuletii de porumb sau cojile de la nuci si de la alune.
Alterneaza straturile de materie bogata in carbon cu cele bogate in azot, uda fiecare strat dupa asezarea lui si asteapta cateva luni pana se finalizeaza procesul de compostare. Acest tip de compost in straturi este cel mai usor de realizat, fiind importanta intoarcerea gramezii, care trebuie facuta o data pe luna, pentru a grabi procesul de descompunere.
In cazul in care optezi pentru compostarea la rece intr-un compostor, acopera-l cu un capac dupa asezarea si udarea straturilor de deseuri organice. Daca optezi pentru compostarea in groapa, acopera gramada de compost cu o folie sau cu un strat de pamant.
- Compostarea la cald (metoda Berkeley sau aeroba)
Obtinerea compostului prin compostarea la cald dureaza doar 18 zile, insa aceasta metoda necesita o atentie sporita. Prin urmare, pentru a fi posibila descompunerea rapida a deseurilor organice, este obligatorie respectarea unui raport dintre continutul de azot si cel de carbon din materialele adaugate in compost.
Astfel, la o parte de materiale cu azot se adauga 25 de parti de materiale cu carbon. La fel de importanta este temperatura de compostare, care trebuie mentinuta intre 55 si 65 de grade Celsius, iar gramada de compost nu poate depasi inaltimea de 1,5 metri.
Amesteca materialele disponibile pentru compostare si asaza-le in gramada, in straturi cu o inaltime de 5 centimetri fiecare, alternand straturile verzi cu cele uscate. Dupa asezarea straturilor se uda gramada foarte bine, pana cand apa incepe sa se scurga la baza.
Daca iti doresti accelerarea procesului de compostare poti adauga ceaiuri din urzica, tataneasa sau coada soricelului. Dupa ce ai terminat de asezat materialele pentru compostare in gramada, asteapta pana in a patra zi, cand va trebui sa intorci gramada de compost, asigurandu-te ca dingredientele aflate in interior ajung la exterior.
Verifica cu regularitate umezeala gramezii, prin strangerea unei mici cantitati de compost in mana. Atunci cand curge cel putin o picatura de apa, gramada dispune de o umiditate corespunzatoare.
In cea de-a sasea si de-a opta zi se desfac marginile gramezii si se construieste o noua gramada, avand grija ca materialul descompus sa fie asezat deasupra. In aceasta perioada gramada va trebui sa ajunga la temperatura maxima. Pentru a verifica temperatura, incearca sa bagi mana pana la cot in interiorul gramezii. Daca iti poti introduce mana, inseamna ca inca nu s-a atins temperatura optima de 55-65 de grade Celsius. Poti utiliza un termometru de compost daca nu vrei sa testezi cu propria mana temperatura gramezii.
Din acest moment compostul de intoarce la fiecare 2 zile, pana in ziua 18, atunci cand masa de compostare ar trebui sa fie complet descompusa. Metoda de compostare fierbinte este o reusita daca ramele sunt prezente in compost. De asemenea, compostul trebuie sa aiba o culoare maro inchis si un miros placut.
Unelte Utile pentru Compostare – Pe Casa Idea Gasesti Tot ce ai Nevoie
Exista putine unelte de care ai nevoie pentru compostare. Se poate pregati compostul in containerul special pentru compostare sau se poate face o gramada de compostare. In cazul in care optezi pentru prima varianta, vei avea nevoie de un compostor.
In cazul in care preferi o gramada de compostare, vei avea nevoie de unelte pentru a intoarce straturile de deseuri organice, precum furca sau lopata. Totodata, vei putea avea nevoie de un tocator pentru crengi si resturi vegetale cu care sa maruntesti crengile copacilor pe care le vei adauga la compostare. Acestea sunt importante datorita continutului lor bogat in carbon.
Cum folosim compostul?
Odata ce materia verde si materia uscata sunt complet descompuse, acestea pot fi utilizate ca ingrasamant la culturi agricole si nu numai. Bogatia elementelor nutritive pe care compostul le contine va ajuta pomii fructiferi, arborii, dar si plantele decorative sau culturile agricole sa creasca viguros, pentru a obtine o recolta bogata.
Compostul se foloseste doar atunci cand este complet descompus si formeaza o masa omogena. Daca il utilizezi atunci cand descompunerea nu este finalizata exista riscul ca acesta sa afecteze plantele, din cauza fermentarii continue.
Indiferent de modalitatea pe care o alegi, compostarea este usor de realizat si permite reciclarea resurselor naturale, pentru a le intoarce in natura si pentru a le transforma in hrana pentru culturile agricole.
